Educație socială
Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VII-a, lecția 4-5

Statul democratic

pluralismul și separarea puterilor

legislativăexecutivăjudecătorească
Locurile dintr-o sală de parlament, așezate în semicerc

Întrebări din urmă

Care sunt cele cinci valori supreme din art. 1 alin. (3)?
RăspunsDemnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic.
Care este diferența dintre valori și principii?
RăspunsValorile arată ce garantează și protejează statul; principiile sunt regulile după care este organizat statul ca să le respecte.
Cine este garantul supremației Constituției?
RăspunsCurtea Constituțională (art. 142 alin. (1)).
Gândiți-vă

În tabelul de ora trecută erau pluralismul politic și separarea puterilor. Azi aflăm ce înseamnă.

Cine ar mai putea s-o oprească?

Video-ul nu este lângă ecran. Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici.
Ce s-ar putea întâmpla dacă o singură persoană ar scrie legile, le-ar aplica și te-ar judeca?
Cine ar mai putea s-o oprească?
Întrebarea orei

De ce își împarte un stat democratic puterea — și între partide, și între autorități?

Tema lecției

Statul democratic: pluralismul și separarea puterilor

  • 1Vom recunoaște cele trei puteri.
  • 2Vom deosebi formele de asociere.
  • 3Vom juca rolul autorităților statului.

1. Pluralismul

Pluralismul este diversitatea de opinii, valori și interese reprezentate de organizații în cadrul unei societăți.

condiție a democrațieiPluralismul este o condiție a democrației, pentru că, fără mai multe partide și organizații, oamenii nu au alternative între care să aleagă.
garanție a democrațieiEste și o garanție a democrației, pentru că împiedică un singur grup să acapareze toată puterea.
Din legeConstituția României, art. 8 alin. (1): pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
ReținemPluralismul are mai multe domenii: politic (mai multe partide), religios, cultural, mediatic (presa liberă). În lecția trecută, pluralismul politic a apărut între valorile supreme ale statului român, iar separarea puterilor, între principii.
În stânga, monopartidismul: o ladă închisă; în dreapta, pluralismul: mai multe grupuri legate între ele

2. Asocierea și partidele politice

Dreptul de asociere este dreptul de a constitui, de a adera sau de a refuza aderarea la o asociație.

Cetățenii se pot asocia liber în partide politice. Salariații se pot asocia în sindicate, iar proprietarii de afaceri, în patronate; există și alte forme de asociere, precum asociațiile și fundațiile, adică organizațiile neguvernamentale (ONG-uri). Asociațiile secrete sunt interzise.

partidele politicecetățenii
sindicatelesalariații
patronateleproprietarii de afaceri
asociațiile și fundațiile (ONG-uri)alte forme de asociere
asociațiile secreteinterzise

2. Asocierea și partidele politice

Partidele politice sunt asociații ale cetățenilor cu drept de vot, care participă la alegeri ca să ajungă la conducerea statului.

Orice partid are o doctrină, adică ideile lui politice, un statut, care cuprinde regulile lui, și un program politic, cu soluțiile pe care le propune. Partidele care formează Guvernul sunt partide de guvernământ; celelalte formează opoziția, care critică guvernarea și propune alternative.

doctrinaideile lui politice
statutulregulile lui
programul politicsoluțiile propuse
partide de guvernământformează Guvernul
opozițiacritică guvernarea și propune alternative
ReținemDupă doctrină, partidele sunt de stânga (egalitatea, protecție socială; socialism, social-democrație), de centru sau de dreapta (libera inițiativă, economie de piață; liberalism, conservatorism). Partidele care luptă împotriva democrației sunt neconstituționale, iar magistrații, militarii activi și polițiștii nu pot fi membri de partid (art. 40). După 1947 și până în 1989, în România a existat un singur partid, cel comunist.
Spectrul politic: extrema stângă, stânga, centrul, dreapta, extrema dreaptă

3. Separarea puterilor în stat

Separarea puterilor înseamnă împărțirea puterii între mai multe autorități ale statului, independente unele de altele; nicio autoritate nu deține singură toate puterile.

Ideea a fost formulată de Montesquieu, în Despre spiritul legilor (1748): orice om care are putere este înclinat să abuzeze de ea; de aceea, „puterea trebuie să oprească puterea”.

„puterea trebuie să oprească puterea”
Din legeConstituția României, art. 1 alin. (4): statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească.
legislativă
executivă
judecătorească

3. Separarea puterilor în stat

În România, cele trei puteri sunt exercitate astfel:

PutereaCine o exercităCe face
legislativăParlamentul (Camera Deputaților și Senatul)adoptă legile
executivăGuvernul și Președintelepune în aplicare legile și conduce administrația
judecătoreascăinstanțele judecătorești, în frunte cu Înalta Curte de Casație și Justițiejudecă încălcarea legilor
ReținemÎnaintea lui Montesquieu, ideea apare la John Locke (1689). În România, Regulamentele Organice (1831–1832) separaseră deja puterile, iar Constituția de la 1866 a așezat separarea puterilor printre principiile ei. Președintele stă alături de Guvern: executivul nostru are două capete — despre asta, la lecția despre executiv.

4. Separate, dar nu izolate

Cele trei puteri se controlează reciproc, ca niciuna să nu poată face abuz de putere, adică să folosească puterea în mod nedrept, peste atribuțiile stabilite de lege. De exemplu, Parlamentul acordă Guvernului votul de încredere și i-l poate retrage prin moțiune de cenzură; Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea unei legi; judecătorii judecă și faptele celor care guvernează.

Parlamentul→Guvernul

votul de încredere; moțiunea de cenzură

Președintele→Parlamentul

reexaminarea unei legi, o singură dată

judecătorii→cei care guvernează

judecă și faptele lor

ReținemCând autoritățile intră în conflict, Președintele mediază între ele (art. 80 alin. (2)), iar Curtea Constituțională hotărăște cine are dreptate (art. 146 lit. e)). Curtea Constituțională nu face parte din instanțele judecătorești.

Rândul meu

Întrebarea orei

De ce își împarte un stat democratic puterea — și între partide, și între autorități?

RăspunsulCa nimeni să nu poată acapara toată puterea și să abuzeze de ea: între partide, ca oamenii să aibă alternative și opoziția să controleze guvernarea; între autorități, ca una să facă legile, alta să le aplice și alta să judece, fiecare controlându-le pe celelalte.

De știut din lecție — nu se copiază în caiet

Acestea sunt ideile pe care trebuie să le știi din lecție. Le găsești și în cursul lecției.

  1. Pluralismul este diversitatea de opinii, valori și interese reprezentate de organizații în cadrul unei societăți; el este o condiție și o garanție a democrației (art. 8).
  2. Dreptul de asociere permite cetățenilor să se organizeze în partide politice, sindicate, patronate și alte forme de asociere; fiecare partid are o doctrină, un statut și un program politic, iar cele care nu guvernează formează opoziția.
  3. Separarea puterilor înseamnă împărțirea puterii între autorități independente: puterea legislativă — Parlamentul, puterea executivă — Guvernul și Președintele, puterea judecătorească — instanțele judecătorești (art. 1 alin. (4)).
  4. Puterile sunt separate, dar nu izolate: se controlează reciproc, ca niciuna să nu poată abuza de putere.

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual, din caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
1. EnunțulL / E / J
adoptă legileL
pune în aplicare legileE
judecă încălcarea legilorJ
instanțele judecătoreștiJ
GuvernulE
Înalta Curte de Casație și JustițieJ
SenatulL
Camera DeputațilorL

L — legislativă · E — executivă · J — judecătorească

2. SituațiaForma de asociere
Asistentele dintr-un spital se organizează ca să obțină condiții de muncă mai bune.sindicat
O grupare depune candidați la alegerile parlamentare, pe baza unui program politic.partid politic
Câțiva vecini înființează o organizație care plantează copaci în cartier.asociație / ONG
Un grup de oameni se organizează în secret, fără să își facă publice scopurile.interzisă
Proprietarii mai multor brutării se asociază ca să își susțină interesele comune.patronat

Jocul de rol: trei cercuri

Autoritatea legislativă
  • Parlament
  • Camera Deputaților
  • Senat
  • deputat
  • senator
Autoritatea executivă
  • Guvern
  • prim-ministru
  • ministru
  • Președintele României
Autoritatea judecătorească
  • instanță judecătorească
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • judecător
Etapa 1

Citește-ți cartonașul și intră în cercul potrivit.

Etapa 2

Cercul legislativ adoptă prin vot o regulă din viața clasei.

Etapa 3

Cercul executiv spune cum o pune în practică.

Etapa 4

Cercul judecătoresc verifică dacă regula respectă regulile școlii și ce se întâmplă cu cine nu o respectă.

Întrebarea finală

Ce s-ar fi întâmplat dacă toate cele trei cercuri ar fi fost ocupate de aceiași elevi?

Concluzia

Nimeni nu i-ar mai fi putut opri dacă ar fi greșit. De aceea puterile sunt separate și se controlează una pe alta.

La final

Puterea se împarte — între partide și între autorități —, ca nimeni să nu poată abuza de ea.

Din legeLegea partidelor politice nr. 14/2003, republicată, art. 3 alin. (4): „Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare și nici alte activități interzise de lege.” Un partid luptă pentru putere cu idei și cu voturi, nu cu arme.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Știai că?

Uniunea Europeană respectă și ea principiul separării puterilor, dar într-o formă mai complexă: Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre, Parlamentul European îi reprezintă pe cetățeni, Comisia Europeană reprezintă interesul european, iar puterea judecătorească aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Gândește-te: dacă și Uniunea Europeană își împarte puterea, ce rămâne la fel în orice variantă a principiului?

Mergi la pagina

Lecția 4-5: Statul democratic: pluralismul și separarea puterilor

Educație socială, clasa a VII-a. Unitatea I, Sistemul politic în România.

  • Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
  • Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
  • Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
  • Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.